În primul rând, trebuie să știm cine reprezintă persoanele cu oportunități reduse sau care provin din medii defavorizate în cadrul Erasmus+ și în scopul acestui proiect.
Dizabilități:Acestea includ deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale care, în interacțiune cu diverse bariere, pot împiedica o persoană să participe pe deplin și eficient la viața socială, în condiții de egalitate cu ceilalți.
Probleme de sănătate:Pot apărea bariere din cauza unor probleme de sănătate, inclusiv boli grave, afecțiuni cronice sau alte afecțiuni fizice sau mentale care împiedică participarea la program.
Bariere în sistemul de educație și formare profesională:Persoanele care, din diverse motive, se confruntă cu dificultăți în a reuși în sistemul de educație și formare profesională, persoanele care au abandonat școala, persoanele NEET (persoanele care nu urmează un program de educație, angajare sau formare profesională) și adulții cu calificare scăzută se pot confrunta cu bariere. Deși alți factori pot juca un rol, aceste dificultăți educaționale, deși sunt legate și de circumstanțe personale, rezultă cel mai adesea dintr-un sistem de învățământ care impune constrângeri structurale și/sau nu abordează suficient nevoile specifice ale individului. Participanții se pot confrunta, de asemenea, cu bariere dacă structura programelor de învățământ îngreunează mobilitatea învățării sau a formării profesionale în străinătate ca parte a studiilor lor.
Diferențe culturale:Diferențele culturale pot fi percepute ca o barieră de către persoanele de toate originile, dar în special de către cele cu oportunități mai reduse. Acestea pot reprezenta bariere semnificative în calea învățării în general, în special pentru persoanele provenite din medii de migrație sau refugiat – în special migranții nou-veniți – membrii minorităților naționale sau etnice, utilizatorii limbajului semnelor, persoanele cu dificultăți de adaptare lingvistică și incluziune culturală etc. Expunerea la limbi străine și diferențele culturale în timpul participării la activitățile programului pot descuraja indivizii și pot limita beneficiile participării lor. Astfel de diferențe culturale pot chiar descuraja potențialii participanți să solicite sprijin pentru program, reprezentând astfel o barieră generală în calea accesului.
Bariere sociale:Dificultățile de adaptare socială, cum ar fi abilitățile sociale limitate, comportamentul antisocial sau riscant, (foștii) infractori, (foștii) abuzul de droguri sau alcool sau excluziunea socială, pot reprezenta o barieră. Alte bariere sociale pot apărea din circumstanțe familiale, cum ar fi faptul că sunt primii din familie care au acces la studii superioare, că sunt părinte (în special părinte singur), îngrijitor, susținător financiar sau orfan, sau că au locuit sau locuiesc într-o instituție rezidențială.
Bariere economice:Dezavantajele economice, cum ar fi un nivel de trai scăzut, venituri mici, necesitatea de a lucra ca învățător pentru a-și câștiga existența, dependența de sistemul de asistență socială, șomajul pe termen lung, situațiile vulnerabile sau sărăcia, lipsa de adăpost, datoriile sau problemele financiare etc., pot reprezenta un obstacol. Alte dificultăți pot apărea din cauza portabilității limitate a serviciilor (în special a sprijinului pentru persoanele cu oportunități reduse), care trebuie să fie „mobile” împreună cu participanții atunci când aceștia călătoresc într-o locație îndepărtată sau, în special, în străinătate.
Bariere asociate cu discriminarea:Barierele pot apărea ca urmare a discriminării pe motive de gen, vârstă, etnie, religie, convingeri, orientare sexuală, dizabilitate sau factori intersecționali (o combinație a două sau mai multe dintre barierele în calea discriminării menționate mai sus).
Bariere geografice:Locuirea în zone îndepărtate sau rurale, pe insule mici sau în regiuni periferice/ultraperiferice, în suburbiile urbane, în zone cu accesibilitate redusă (transport public limitat, facilități precare) sau în zone mai puțin dezvoltate din țări terțe etc. poate constitui o barieră.
